Cetățenii Uniunii devin tot mai interesați de alegerile pentru Parlamentul European, programate la 6-9 iunie. O demonstrează rezultatele ultimului sondaj Eurobarometru, comandat de legislativul de la Strasbourg și Bruxelles. Dar care sunt motivele pentru creșterea gradului de interes în legătură cu scrutinul europarlamentar?

Potrivit sondajului, 81% dintre cetățeni consideră că votul este mai important ca niciodată, având în vedere situația geopolitică actuală. În proporție de 60 la sută, ei și-au manifestat interesul pentru viitoarele alegeri europene - o creștere de 11 puncte procentuale comparativ cu sondajele dinaintea ultimelor alegeri UE din mai 2019.

Care să fie cauzele?

Desigur, în primul rând ne putem gândi la conflictele globale: conflictul din Orientul Mijlociu și, probabil într-o mai mare măsură, invadarea Ucrainei de către Rusia. Cetățenii de pe flancul estic, din statele baltice, Finlanda, trecând prin Polonia și România, resimt în mod acut amenințarea Rusiei. Cu atât mai mult cu cât, pentru aceste națiuni, lecțiile istoriei sunt amare.

În alte state membre, precum Germania, Franța sau Țările de Jos, guvernele s-au implicat puternic de partea Ucrainei, iar cetățenii, în majoritatea lor, au susținut această direcție.

Se poate spune că oamenii redescoperă această latură a proiectului european, uitată în deceniile de stabilitate, aceea de garant al păcii, securității și apărării.

O altă explicație ar putea fi găsită în creșterea relevanței Uniunii Europene. 

Crizele succesive din ultimii ani, de la cea a sănătății la criza energetică, schimbările climatice și bineînțeles, criza de securitate, toate au avut un răspuns european. Să ne amintim doar de cumpărarea de vaccinuri în comun sau achizițiile comune de gaze, acestea din urmă reușind să neutralizeze în timp record șantajul Rusiei.

Multe acte legislative la nivel european au impact direct asupra economiilor și vieții cetățenilor: planul de redresare și reziliență prin punerea în comun a datoriilor, finanțarea europeană a tranziției ecologice, reglementările europene în domenii precum serviciile digitale, inteligența artificială sau salariul minim. Desigur, nu toată lumea a fost mulțumită, au existat chiar proteste, uneori extrem de vehemente, precum cele ale agricultorilor. Dar a devenit clar că afacerile europene sunt tot mai relevante pentru fiecare.

Putem adăuga aici și conștientizarea, la o scară tot mai largă, a faptului că națiunile, chiar și cele mai mari, nu pot rezista singure concurenței cu giganții chinez și american. Oamenii așteaptă tot mai mult decizii la nivel european în ce privește comerțul global și competitivitatea.

Atenție, problemele economice și sociale, dezvoltarea economiei, locurile de muncă, lupta împotriva sărăciei și excluziunii se află pe primul loc între preocupările europenilor, potrivit aceluiași sondaj. Sunt teme care, în mod tradițional, ar ocupa agendele naționale, dar cetățenii au, iată, așteptări mari din partea Uniunii Europene.

În sfârșit, nu putem ignora creșterea temperaturii politice în Europa. 

Este tot mai vizibilă contestarea proiectului european, sau cel puțin al actualului curs către o Uniune tot mai strânsă. Pe astfel de platforme, partidele anti-sistem, de extremă dreapta, câștigă tot mai mult teren. În același timp, apare și contrareacția, izvorâtă din teama celeilalte părți că proiectul european ar putea fi deturnat sau chiar pulverizat.

Și iată cum, din varii motive, de la geopolitică la legislație și dispute interne, alegerile europene devin o miză importantă pentru tot mai mulți cetățeni.

Ascultați rubrica ”Eurocronica”, cu Ovidiu Nahoi, în fiecare zi, de luni până vineri, de la 8.45 și în reluare duminica, de la 15.00, numai la RFI România