„Noi nu trăim în prezent, ci în timp.”

(Gheorghe Crăciun)

     Poetul simte că trebuie să exprime realitatea sa interioară. Căutând-o pe a mea, i-am intuit adâncimea și i-am recunoscut nemăsurata vastitate. 

În acest niciodată încheiat demers, am descoperit sentimentul chinuitor al trecerii timpului. Strigătul de neputință în fața timpului veșnic trecător ține de sinceritatea autodefinirii.