Cu ce rezultate s-a întors cancelarul german Olaf Scholz din vizita întreprinsă în China? Presa internațională nu se arată foarte entuziasmată. Beijingul nu și-a luat niciun angajament privind Ucraina, iar tensiunile comerciale se mențin.

Liderul Germaniei a avut de parcurs o linie fină în China, potrivit The New York Times.

”Cancelarul Olaf Scholz a încercat să promoveze interesele de afaceri germane, oferind în același timp avertismente din partea Europei cu privire la tensiunile comerciale și geopolitice”.

Potrivit The Washington Post, cancelarul german Olaf Scholz a declarat că i-a cerut marți liderului chinez Xi Jinping să facă presiuni asupra Rusiei pentru a pune capăt „campaniei nebunești” din Ucraina, fiind ultimul dintr-o pleiadă a liderilor și înalților oficiali europeni care au făcut un astfel de apel.

După cum comentează Les Echos, ”pentru cancelarii germani, China a fost întotdeauna un exercițiu de echilibru între păstrarea unor relații economice foarte profitabile și nevoia ca Germania să nu fie percepută drept prea indulgentă față de regimul comunist chinez.

Dar pentru Olaf Scholz, calea este, fără îndoială, chiar mai îngustă decât pentru predecesorii săi. Din punct de vedere politic, China a devenit mult mai autoritară sub Xi Jinping”.

”Pledând în China pentru o concurență „deschisă și corectă”, cancelarul german a părut să ignore faptul că Beijingul cunoaște doar echilibrul de putere. Iar europenii riscă să se slăbească dacă nu joacă ca grup”, citim în editorialul din Le Monde.

”Cu sufletul greu, Germania a fost forțată să recunoască faptul că s-a rătăcit mizând ani de zile pe raționalitatea lui Vladimir Putin. Dar această schimbare a vremurilor nu a vizat doar relația germano-rusă. Era vorba și despre apărarea democrației și a statului de drept împotriva puterilor care cunosc doar legea celor mai puternici”.

Nici un angajament

În timp ce Politico sintetizează astfel situația: ”Scholz vrea ca Xi să oprească războiul Rusiei. Xi vrea ca Europa să oprească războiul comercial”

Dar – continuă publicația europeană - ”Xi nu a oferit niciun angajament nou față de Ucraina, susținând în schimb „toate eforturile care să conducă la soluționarea pașnică a crizei, precum și convocarea unei conferințe internaționale de pace recunoscute atât de Rusia, cât și de Ucraina”.

El a cerut „participarea egală a tuturor părților și unde ar putea fi discutate toate planurile de pace” – un indiciu puternic că Europa ar trebui să invite Rusia la masă. El a cerut Occidentului să nu „toarne combustibil pe foc”, eufemismul Chinei pentru trimiterea de arme în Ucraina”.

Japan Times notează că vizita a avut loc la câteva zile după o călătorie a secretarului Trezoreriei Statelor Unite, Janet Yellen, care a avertizat că vehiculele electrice „artificial de ieftine” fabricate în China, bateriile litiu-ion și panourile solare provoacă „efecte negative” în SUA și în întreaga lume.

”Departe de a invoca o încetare a focului în războaiele comerciale ale fostului președinte Donald Trump, administrația Biden pare acum să se ridice din nou, în încercarea de a neutraliza problema înainte de alegerile din noiembrie.

Asta pune Germania într-o poziție incomodă. Datorită invadării Ucrainei de către Rusia, Berlinul este deja forțat să-și regândească angajamentul postbelic față de pacifism. Tensiunile comerciale din ce în ce mai înrădăcinate dintre SUA și China forțează o schimbare de calcul similară și în ce privește abordarea multilaterală germană a comerțului internațional”.