La Spitalul municipal din Split s-au realizat primele intervenții chirurgicale cu ajutorul robotului Hugo Ras, al companiei americane ”Medtronic”, primul robot medical de acest tip din spitalele din Croația. Robotul a intrat în dotarea spitalului în urma unei investiții de 5,6 milioane de euro, finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene.

Este o tehnologie ultramodernă care permite realizarea de operații minim invazive, cu grad înalt de dificultate, în urma cărora conducerea spitalului așteaptă cele mai bune rezultate în tratamentul pacienților, scrie ziarul 24Sata din Zagreb .

”Este o zi istorică pentru noi și pentru medicina din Croația. Spitalul nostru va deveni cel mai probabil un centru de instruire în chirurgia robotică unic în regiune”, a declarat directorul spitalului.

El a precizat că chirurgii vor fi în continuare cei care realizează operațiile, dar datorită asistenței robotice precizia și eficiența mișcărilor necesare în timpul operației propriuzise va fi incomparabil mai bună decât în cazul chirurgiei clasice.

Primele operații asistate de robot au vizat domeniul chirurgiei abdominale, în perioada următoare urmând a fi realizate și operații de chirurgie toracică, urologică, ginecologică și pediatrică.

Serbia: Tinerii și presiunea vieții moderne

Șomajul, calitatea educației, lipsa justiției, nerespectarea valorilor democratice sunt doar câteva dintre problemele care îi afectează pe studenți și pe tineri în general în Serbia. Este motivul pentru care studenții Facultății de artă dramatică din Belgrad au decis ca tema principală a ediției din acest an a Festivalului de Teatru Studențesc să fie presiunea pe care viața modernă o pune asupra tinerilor, transmite publicația Danas.

Potrivit recensământului din 2022, tinerii reprezintă 15,76% din populația țării, în timp ce șomajul în rândul tinerilor este de 18,43% din totalul șomerilor. Două treimi dintre absolvenții de facultate nu lucrează în domeniile pentru care s-au pregătit, iar 12% dintre studenți sunt obligați să-și abandoneze studiile pe parcurs din rațiuni financiare.

Cei mai mulți tineri sârbi consideră că nu valoarea sau competențele profesionale ci ”relațiile personale și apartenența politică sunt cele mai importante criterii practice pentru găsirea unui loc de muncă decent”.

Studenții de la artă dramatică sunt hotărâți să lanseze o dezbatere la nivel național pe tema tuturor acestor probleme, cu ocazia celei de a 19-a ediții a Festivalului de teatru studențesc programat pentru perioada 20-25 mai a.c.

Festivalul va fi inaugurat cu un spectacol susținut de studenții Academiei naționale de artă dramatică din Polonia. Vor susține de asemenea spectacole trupe ale academiilor de teatru din Bulgaria, Grecia, România și Croația.

Marele regizor Veljko Bulajić a încetat din viață

Unul dintre cei mai mari regizori din fosta Iugoslavie, Veljko Bulajić, de două ori membru al juriului Festivalului de film de la Cannes și laureat al mai multor festivaluri internaționale, printre care cel de la Monte Carlo, a încetat din viață recent la vârsta de 97 de ani.

Filmele sale, precum ”Bătălia de la Neretva” (1969), ”Asasinatul de la Sarajevo” (1975), ”Trenul fără orar” (1959) sau Uprising (1961), vor rămâne pentru totdeauna în istoria cinematografiei iugoslave, transmite canalul Aljazeera, secțiunea pentru țările din Balcani.

A fost prieten cu celebrul pictor spaniol Pablo Picasso, căruia i-a cerut să realizeze afișul filmului său ”Bătălia de la Neretva”. Potrivit legendei, Picasso ar fi acceptat cerând în schimb o ladă de sticle cu cel mai bun vin din Iugoslavia, dar liderul comunist Josep Broz Tito, auzind despre cererea pictorului, i-a trimis acestuia nu o ladă, ci un vagon cu sticle de vin, amintește sursa citată.

Veljko Bulajić s-a născut la 22 martie 1928 în satul Vilusi din actualul Muntenegru. A trăit până la al doilea război mondial la Sarajevo. 

În 1941 s-a înrolat în trupele de partizani și a luptat împotriva ocupanților alături de frații săi, dintre care unul și-a pierdut viața în luptă. După război și-a încheiat studiile la Sarajevo, apoi a început să lucreze ca jurnalist la Zagreb. După ce a regizat câteva piese de teatru și filme documentare, a fost admis la "Centro Sperimentale di Cinematografia" unde a urmat cursuri susținute de giganți ai cinematografiei italiene, precum Roberto Rossellini, Luciano Visconti, sau Vittorio De Sica. A realizat primul său film, ”Trenul fără orar”, la vârsta de 27 de ani.

Muntenegru: Facilități pentru recuperarea datoriilor fiscale

Ministerul de finanțe a lansat în dezbatere publică un proiect de lege care vizează anularea dobânzilor pentru plata la bugetul de stat a taxelor și impozitelor restante începând cu 1 ianuarie 2025, transmite publicația Vijesti.

Anularea dobânzilor ar urma să se aplice tuturor datoriilor fiscale – impozite, taxe, cotizații și alte cheltuieli.

Potrivit datelor ministerului, datoria fiscală se ridica la sfârșitul anului trecut la 591,7 milioane de euro iar dobânzile la datoria de bază erau de 228, 3 milioane de euro.

”Aplicarea acestei soluții legislative va crește gradul de încasare a creanțelor fiscale, va diminua datoria publică și va încuraja debitorii să-și plătească în totalitate datoriile”, au transmis reprezentanții ministerului, care explică faptul că măsura nu presupune nici un fel de cheltuieli noi din partea cetățenilor sau a agenților economici. 

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Ilvana Halilović - Bosnia-Herțegovina;                                          

Mia Kruẑić - Muntenegru;                                               

Daria Marković - Serbia;                                               

Jelena Bistrović - Croația

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei