Adunarea Generală a Națiunilor Unite va avea pe ordinea de zi în data de 2 mai, o rezoluție privind comemorarea genocidului de la Srebrenica în 1995. Textul prevede includerea genocidului în manualele școlare pentru a evita revizionismul și negaționismul. Între timp, Parlamentul Uniunii Europene a adoptat o rezoluție privind înscrierea dreptului la avort în Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene și critică mai multe state pentru piedicile pe care le întâlnesc femeile care vor să renunțe la o sarcină.

Rezoluția privind Srebrenica, care include în special decizia de a comemora la 11 iulie în fiecare an Ziua Internațională de Comemorare a Genocidului comis la Srebrenica în 1995, va fi pe ordinea de zi a Adunării Generale a Națiunilor Unite pe 2 mai, relatează balkans.aljazeera.net.

Cea mai importantă parte a rezoluției prevede următoarele:

„Adunarea Generală decide să proclame ziua de 11 iulie drept Zi Internațională de Comemorare a Genocidului de la Srebrenica, care va fi comemorată în fiecare an.

Acesta condamnă fără rezerve orice negare a genocidului de la Srebrenica și solicită statelor membre să păstreze faptele stabilite, inclusiv prin intermediul sistemului de învățământ, pentru a preveni revizionismul și apariția genocidelor în viitor.

(ONU) Condamnă fără rezerve acțiunile care îi glorifică pe cei condamnați pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid, inclusiv pe cei responsabili pentru genocidul de la Srebrenica.

Rezoluția subliniază importanța încheierii procesului de căutare și identificare a victimelor genocidului de la Srebrenica despre care încă nu se știe nimic”.

Parlamentul European a criticat Croația pentru că „pune obstacole în calea avortului”

Iată un titlu din publicația croată index.hr.

„Parlamentul European a adoptat o rezoluție prin care solicită adăugarea dreptului la avort în condiții de siguranță și legală la Carta drepturilor fundamentale a UE. Rezoluția a fost votată de 336 de parlamentari, 163 au votat împotrivă și 39 s-au abținut.

Potrivit comunicatului de presă al Parlamentului European, textul rezoluției solicită statelor membre să depenalizeze complet avortul în conformitate cu liniile directoare ale Organizației Mondiale a Sănătății din 2022 și să elimine barierele în calea avortului. De exemplu, Polonia și Malta sunt îndemnate să-și abroge legile și alte măsuri care interzic și restricționează avortul.”

Sunt exprimate îngrijorări cu privire la creșterea semnificativă a finanțării pentru grupurile care luptă împotriva dreptului de a alege, în întreaga lume, inclusiv în unele țări membre ale UE, precum Croația.

Rezoluția solicită Comisiei să se asigure că organizațiile care luptă împotriva egalității de gen și a drepturilor femeilor, inclusiv a drepturilor de reproducere, nu primesc finanțare UE. Statele membre și administrațiile locale trebuie să crească cheltuielile pentru programe și subvenții pentru servicii de îngrijire a sănătății și planificare familială.

Muntenegru, între democrație și autocrație

Muntenegru se clasează printre regimurile hibride, situate undeva între democrație și autocrație, fără a realiza o consolidare totală în nici o direcție, aflăm din publicația Cafe del Montenegro care citează Vocea Americii. Publicațiile se referă la raportul „Freedom House” numit „Națiuni în Tranziție 2023”, care acoperă 29 de țări din Europa și Asia.

Aleksandra Karpi, expertul Freedom House în Balcani, explică termenul de „regim ciclic” folosit pentru a descrie țările în care au avut loc schimbări politice superficiale.

„Există, probabil, momente revoluționare, precum declinul lui Nicola Gruevski în Macedonia de Nord, sau Miko Đukanović în Muntenegru, un eveniment foarte mare în 2023, când a pierdut în cele din urmă alegerile prezidențiale. Așadar, acestea sunt momentele care par revoluționare dar care, până la urmă, nu au ca rezultat schimbări instituționale reale pentru democrație.”

Serbia lucrează la orașe inteligente

Revista sârbă Politika publică un articol despre orașele inteligente din Serbia și proiectul pilot de la Kragujevac, al patrulea oraș ca mărime din țară. 

Se estimează că până în 2050, până la 60% din populația lumii va locui în orașe inteligente. Această revoluție a vieții urbane va modela în mod semnificativ viitorul Serbiei, dar se pune întrebarea ce sunt de fapt orașele inteligente și cum, de exemplu, orașele inteligente folosesc sisteme care reduc blocajele de trafic și scurtează timpul de călătorie. 

Digitalizarea administrației publice este o altă caracteristică a orașelor inteligente, iar Serbia depune eforturi uriașe în această direcție de ani de zile, a declarat Ministrul Informațiilor și Telecomunicațiilor Mihailo Jovanović. 

Au contribuit la redactarea Revistei presei Europa Plus:

Ilvana HALILOVIĆ - Bosnia Herțegovina;

Jelena Bistrović - Croația;                        

Mia KRUŽIĆ - Muntenegru;    

Daria MARKOVIĆ - Serbia

Europa Plus este un proiect RFI România realizat în parteneriat cu Agenția Universitară a Francofoniei