La șapte ani după discursul său de la Sorbona din 2017 și la cinci ani după ce și-a publicat ideile pentru o renaștere europeană înainte de alegerile UE din 2019, Emmanuel Macron a ținut săptămâna trecută un alt discurs pasional la universitatea pariziană. Presa europeană comentează discursul lui Macron. Comentatorii îi apreciază viziunea, dar au rezerve asupra unora dintre soluțiile propuse.

Macron se uită mult dincolo de alegerile UE din iunie, observă Le Monde:

”Chiar dacă intenția președintelui de a-și exercita influența în dezbaterile electorale actuale este clară – tabăra prezidențială rămâne cu mult în urma Reuniunii Naționale în sondaje – șeful statului are privirea îndreptată către un timp dincolo de această preocupare imediată.

Pentru el, este vorba de a exercita o influență cât mai mare asupra a ceea ce liderii UE-27 numesc „agenda lor strategică” pentru următoarea perioadă legislativă sau, mai prozaic, programul de lucru al viitoarei Comisii de la Bruxelles. Și toate acestea, indiferent dacă președintele Comisiei, Ursula von der Leyen, va rămâne în funcție după alegerile din iunie.”

”Melodramatic, dar pe măsură”, comentează ziarul ceh Hospodářské noviny, citat de Eurotopics.

„Economia UE crește într-un ritm mult mai lent decât cel al SUA sau al Chinei. UE nu se poate apăra fără ajutorul american, dar nu se mai poate baza pe acest ajutor. Europa este sub presiune din interior, deoarece populiștii contestă modelul de democrație liberală. Unele dintre acestea sună prea melodramatic pentru urechile cehe.

Mai mult decât atât, unele dintre soluțiile propuse de Macron sunt fie prea puțin fezabile, fie sunt în primul rând în beneficiul industriei militare franceze – precum prioritizarea achiziției de echipamente militare de la companii europene. Dar, în cea mai mare parte, Macron are dreptate, trebuie să facem mai mult împreună în UE decât am făcut până acum. Cel puțin dacă vrem să trăim vieți mai sigure și mai prospere.”

La Stampa observă că, „spre deosebire de discursul anterior de la Sorbona, din 2017, acesta pare adresat mai mult liderilor Europei decât cetățenilor săi. Pe care îi avertizează că status quo-ul nu este o opțiune: ori te schimbi, ori mori. Și reiese din discursul său cât de mult aspiră să joace rolul principal în realizarea acestei schimbări: liderul care arată calea către o politică comercială diferită, o economie dotată cu un buget dublat și o Europă cu o apărare mai puternică (cu arme nucleare franceze).”

Potrivit ziarului german Handelsblatt, „nu toate planurile lui Macron pentru o „Europa a puterii” sunt bine gândite. O reformă a politicii monetare europene care extinde mandatul BCE ar crea mai multe probleme decât soluții. Cu toate acestea, președintele a indicat clar provocările secolului 21 - și este, de asemenea, dispus să tragă concluziile și să acționeze. Asemenea niveluri de ambiție lipsesc la Berlin”, recunoaște ziarul german.

În timp ce corespondentul Libération la Bruxelles consideră „surprinzător faptul că președintele a omis două dimensiuni esențiale în comentariile sale privind politica UE: viitoarea extindere, care va schimba profund UE, și reforma instituțională. Fără instituții eficiente care să pună în aplicare politicile pe care le propune, nimic nu se va întâmpla... Aceasta arată limitele angajamentului european al lui Emmanuel Macron: el vrea o Europă gaulistă, adică una interguvernamentală și, mai presus de toate, nu federală.”

Articol realizat folosind drept sursă portalul Eurotopics.