Presa internațională continuă să comenteze vizita președintelui chinez Xi Jinping în Franța, Serbia și Ungaria. Comentatorii nu-și ascund scepticismul cu privire la viitorul relațiilor euro-chineze. Ei nu uită să remarce prezența liderului chinez la Belgrad și Budapesta, două capitale în care China este foarte bine văzută.

Euronews transmite că Serbia și China au anunțat că implementează un nou acord de liber schimb la începutul lunii iulie, aprofundând legăturile economice și politice dintre Belgrad și cel mai mare investitor străin al său.

Vučić a spus că acordul „va garanta un viitor” Serbiei, anulând tarifele la aproape 95% din exporturile țării către China în următorii cinci până la zece ani, ”de la mere, la carne de vită”.

După cum constată Financial Times, ”în timpul întâlnirilor sale cu Macron, Xi nu a pus mare preț pe plângerile europene conform cărora subvenționarea excesivă și cererea slabă din China ar putea amenința industria UE prin dumpingul de produse ieftine.

UE este, de asemenea, îngrijorată de relația strânsă a lui Xi cu președintele rus Vladimir Putin și de comerțul în creștere al Chinei cu Rusia, despre care blocul susține că a ajutat Moscova să reziste sancțiunilor occidentale.

Vizitele lui Xi în Ungaria și Serbia – printre cele mai prietenoase țări ale Europei cu Rusia – nu au făcut nimic pentru a înlătura aceste preocupări, spun analiștii”.

„Portavion de nescufundat”

The New York Times amintește că, atunci când liderul Chinei, Xi Jinping, a vizitat ultima dată Estul fost comunist al Europei, în 2016, președintele Republicii Cehe l-a găzduit pentru o vizită de stat de trei zile și a oferit țara sa drept „portavion de nescufundat” pentru investițiile chineze.

Acea navă s-a scufundat de atunci, distrusă de sprijinul Chinei pentru Rusia în războiul din Ucraina. (...)

Între timp, banii chinezi s-au revărsat în Ungaria și Serbia, cimentând legăturile strânse susținute de o precauție comună față de Statele Unite.

Proiectul-far de infrastructură al Chinei în regiune, o cale ferată de mare viteză între Belgrad și Budapesta, a fost încetinit de probleme de reglementare și de altă natură.

Din cele aproximativ 200 de mile planificate, doar aproximativ 60 funcționează după cinci ani de muncă - un ritm lent pentru un proiect pe care Beijingul îl vede ca o parte cheie a programului de infrastructură Belt and Road, inițiativa de politică externă a lui Xi”.

Citeste siFranța - China: Diplomație fără cravată, la o altitudine de 2.115 metri

Ungaria a devenit „calul troian” al Beijingului, critică ziarul de stânga ungar Nepszava, preluat de Courrier International:

Guvernul Orban „acceptă investiții chineze care s-ar putea să nu fie niciodată profitabile, fără să menționeze măcar poliția chineză [care va patrula în curând Budapesta]”. Guvernul ungar „nu abordează doar economic regimul chinez, ci îl consideră un exemplu, la nivel politic – este vorba despre o țară care ajută Moscova în războiul din Ucraina”, continuă cotidianul.

Este iluzoriu să vedem Europa și China ca parteneri, concluzionează și ziarul austriac Kleine Zeitung, citat de Eurotopoics:

„Nu ar trebui să ne păcălim: UE este într-o poziție slabă față de China. Pe probleme economice ne putem aștepta ca lucrurile să se calmeze mai devreme sau mai târziu; în cele din urmă, ambele părți au un interes în menținerea legăturilor lor profitabile, iar acest lucru se aplică și reglementărilor de mediu. În ceea ce privește politica internațională, însă, China face ceea ce se potrivește intereselor sale și nu ceea ce Bruxelles sau Washington consideră necesar. Ei nu pot trăi unul cu celălalt, dar nici nu se pot descurca unul fără celălalt. Europa și China sunt prinse într-o relație permanentă, toxică”